Vladimir Putin ar fi conștient că invadarea Ucrainei în 2022 a fost o greșeală, dar nu ar fi pregătit să recunoască acest lucru și nici să renunțe la strategia pe care a urmat-o în ultimii ani. Este evaluarea făcută de Mihail Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și unul dintre criticii actuali ai Kremlinului, într-un interviu acordat AFP la Paris.
Kasianov, care a condus Guvernul rus între 2000 și 2004, susține că liderul de la Kremlin continuă să creadă într-un război de uzură și că actualul context internațional îi oferă motive să considere că nu trebuie să facă deocamdată concesii.
Fostul premier rus, în prezent stabilit în Letonia, avertizează și că războiul s-ar putea prelungi, în ciuda presiunilor economice și a nemulțumirilor despre care afirmă că există inclusiv în interiorul elitei ruse.
Kasianov spune că Putin a subestimat Ucraina înaintea invaziei
Potrivit lui Mihail Kasianov, una dintre erorile fundamentale făcute de Vladimir Putin înainte de declanșarea invaziei la scară largă ar fi fost evaluarea greșită a capacității Ucrainei de a rezista.
Fostul premier susține că președintele rus s-ar fi bazat pe informații furnizate de serviciile de securitate, potrivit cărora Ucraina era slabă și nu ar fi putut opune o rezistență suficient de puternică.
Realitatea de pe teren a contrazis rapid aceste estimări, însă Kasianov consideră că Putin nu poate admite acum că decizia inițială a fost greșită.
În opinia fostului oficial, această situație explică parțial de ce Kremlinul continuă războiul, în loc să caute rapid o soluție care să ducă la oprirea luptelor.
Afirmația îi aparține lui Kasianov și nu reprezintă o recunoaștere făcută public de Vladimir Putin. Liderul rus continuă să își justifice ofensiva prin argumentele prezentate de Kremlin încă de la începutul războiului.
Putin ar miza pe un război de uzură
Kasianov nu este convins nici că războiul se va încheia în 2027. Potrivit acestuia, Putin ar considera că timpul poate lucra în favoarea Rusiei și că Moscova poate continua conflictul fără să facă concesii majore.
Fostul premier indică două elemente care, în opinia sa, ar încuraja Kremlinul.
Primul este reprezentat de prețurile ridicate ale petrolului, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. Pentru Rusia, veniturile provenite din energie rămân importante pentru capacitatea statului de a susține cheltuielile publice și efortul de război.
Al doilea element îl reprezintă diferențele dintre Statele Unite și Europa privind modul în care trebuie gestionată relația cu Moscova și războiul din Ucraina.
Kasianov crede că Putin interpretează aceste divergențe drept un avantaj și că, din acest motiv, nu vede suficientă presiune pentru a-și modifica strategia.
Fostul premier avertizează asupra unei ierni dificile pentru Ucraina
În analiza sa, Mihail Kasianov avertizează că următoarea iarnă ar putea fi deosebit de grea pentru Ucraina, în contextul atacurilor asupra infrastructurii și al continuării războiului.
El cere statelor occidentale să își coordoneze mai bine acțiunile și să intensifice presiunea asupra Kremlinului.
Fostul premier rus a pledat inclusiv pentru furnizarea urgentă către Ucraina a unor sisteme Patriot, care pot fi utilizate pentru apărarea împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene.
În opinia sa, unitatea occidentală este una dintre principalele variabile care pot modifica calculele Moscovei.
Kasianov consideră că, atât timp cât Kremlinul vede divergențe importante între aliații Ucrainei, Putin poate continua să creadă că strategia de uzură îi oferă șanse mai mari decât acceptarea unor compromisuri.
Ce s-ar întâmpla în interiorul elitei ruse
Fostul premier vorbește și despre atmosfera din interiorul Rusiei. Kasianov, pe care autoritățile ruse l-au desemnat în 2023 drept „agent străin”, afirmă că păstrează legătura cu anumite persoane din elita țării.
Potrivit acestuia, în interiorul clasei conducătoare predomină frica, iar dorința ca războiul să se încheie ar fi mult mai răspândită decât lasă să se înțeleagă mesajele publice ale Kremlinului.
Motivele diferă însă.
Unii și-ar dori ca războiul să se termine printr-o victorie a Rusiei, alții ar prefera o înfrângere politică a lui Vladimir Putin, iar o altă categorie ar dori pur și simplu oprirea conflictului, indiferent de rezultatul său.
Kasianov nu anticipează însă, cel puțin deocamdată, o revoltă populară capabilă să schimbe situația politică din Rusia.
În opinia sa, societatea rusă s-a adaptat de-a lungul deceniilor la perioade de inflație și dificultăți economice, iar acest lucru reduce probabilitatea unei reacții rapide provocate exclusiv de scumpiri. O mobilizare militară de amploare ar putea avea însă un efect diferit și ar putea genera proteste, consideră fostul premier.
Kasianov descrie o societate dominată de teamă și fatalism
Fostul șef al Guvernului de la Moscova consideră că sistemul politic rus a devenit practic totalitar și vorbește despre un sentiment de fatalism instalat în societate.
În această interpretare, nemulțumirea față de război nu se transformă automat în opoziție publică. Represiunea, controlul politic și riscurile asociate protestelor limitează posibilitatea apariției unei mișcări de contestare de amploare.
Kasianov însuși a devenit treptat unul dintre opozanții lui Vladimir Putin după plecarea din funcția de premier. El a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în prezent în exil, la Riga.
Poziția sa actuală trebuie luată în calcul atunci când sunt evaluate afirmațiile despre intențiile Kremlinului: el vorbește din postura unui fost colaborator al lui Putin devenit critic al regimului.
Occidentul s-ar teme prea mult de Vladimir Putin
O altă parte importantă a declarațiilor lui Kasianov privește modul în care statele occidentale reacționează la amenințările Kremlinului.
Fostul premier consideră că Europa și Occidentul îi atribuie lui Vladimir Putin o putere mai mare decât cea pe care acesta ar avea-o în realitate.
În special amenințările nucleare nu ar trebui, în opinia lui, să paralizeze deciziile occidentale.
Kasianov susține că liderul de la Kremlin este mai degrabă un politician extrem de calculat decât unul imprevizibil și că folosește amenințările pentru a ridica permanent miza confruntării cu Occidentul.
În interpretarea fostului premier, atacurile hibride și presiunile exercitate asupra statelor occidentale ar avea și rolul de a testa limitele reacției acestora.
Kasianov nu crede că Moscova urmărește în prezent declanșarea unui război deschis cu întreaga Europă. El consideră mai degrabă că Putin încearcă să oblige statele europene să trateze Rusia ca pe o putere de care trebuie să țină cont și că urmărește obținerea unui statut și a unui respect pe care consideră că Occidentul nu i le acordă.
Declarațiile descriu perspectiva unui fost om din interiorul sistemului
Mihail Kasianov are o poziție aparte printre criticii actuali ai Kremlinului deoarece a făcut parte chiar din structura de putere construită în primii ani ai conducerii lui Vladimir Putin.
El a fost premier între 2000 și 2004, în primul mandat prezidențial al lui Putin, înainte ca relația dintre cei doi să se deterioreze și Kasianov să treacă în opoziție.
Tocmai de aceea, declarațiile sale atrag atenția, însă ele nu trebuie confundate cu informații oficiale despre planurile Kremlinului.
Ceea ce descrie fostul premier este propria sa interpretare: Putin ar fi realizat că a subestimat Ucraina, dar ar considera că recunoașterea greșelii și oprirea războiului în actualele condiții ar avea un cost politic prea mare. În același timp, ar continua să mizeze pe rezistența economică a Rusiei, pe un conflict prelungit și pe eventualele fisuri dintre aliații occidentali ai Kievului.
Dacă această evaluare este corectă, perspectiva unei încetări rapide a războiului rămâne redusă. Kasianov spune că nu vede, în acest moment, disponibilitatea lui Vladimir Putin pentru negocieri care să presupună concesii reale, chiar dacă presiunile economice și dorința de oprire a războiului ar fi în creștere în interiorul Rusiei.
Sursa foto + text: libertatea.ro
